
Visez ..
Negru aprins .
Tu stai cu fata intoarsa spre pamant si plangi. Ochii inecati au inmarmurit privind inspre apusul talpilor mei. E vant, e ploaie , e frig.. Tu plangi peste talpile mele goale.. Eu nu plang, nu rad, nu spun nimic.. E-o ceata de negru aprins si eu nu mai sunt...
Violent violet .
A apus si marea tarzie a glasului tau. Un soare rotund de lacrimi s-a scunfundat sub barbia trufasa. Un inceput anost de barba a intepat globul de lacrimi arzand si ti-a patat cerul senin de sange . Un pescarus alb de sare a incercat sa curete greseala naturii.In zadar.Si-a patat si aripile albe, si a intins violentul violet peste tot. Acum plange.In ochiul tau stang.
Rosu tacut.
Mi-ai sters furtuna de pe obraji, cu vocea calda a parului tau. N-am zis nimic. Te priveam cu ochii temuti si impietriti de teama si am tacut. Ai tacut si tu.. O secunda, doua zile, trei anotimpuri, patru ani, 5 timpuri si inca atat. Acum e furtuna din nou. Tacerea noastra surda a trezit vantul . Pe buzele-mi de un rosu tacut se zbate acum vijelia.
Verde cenusiu.
Hilar. Inutil sa descriu. Aici esti doar tu .
Galben otravit.
Se zbate. Se zbate. Aceeasi miscare , repetata cu precizia vietii si a mortii. Aceeasi zvacnire bolnva, acelasi impuls mecanic.. Aceeasi culoare batran, acelasi miros putrezit. Trist. Acelasi cord inutil si gol. Se zbate, zvacneste, asuda doar pentru a ramane in viata. O viata calauzita de verbul "a avea". Viata voastra. Trist. Aici sunteti voi.. Sunteti multi, sluti si prefacuti.
Alb imatur
Ma joc, tu visezi, visez si eu, te joci si tu. Compun, creezi, creez si eu, compui si tu . Eu zbor, tu desenezi, apoi zbori tu, iar eu iti termin desenul. La fel, cantam, dansam, sarim, murim, dormim, pictam, citim, ne trezim .. Toate pe rand.. Toate la fel..Toate egal.. Toate ca mine..Toate ca tine.. Noi la fel.. Copil eu, copil tu .. Cenusa din mine sau tu prefacut in cenusa.. Si amestecate..toate par de-un alb imatur.. Si toate sunt ale noastre..
Cu ochii inchisi ne pictez o lume, un cosmos ferit de Haos si de vant,si nestiut de ploaie sau de omenire. Iar tu.. tu vezi.. Esti ochii mei, alegi culoare fiecarei culori si impreuna..coloram.. Am facut o lume.. Una azi..una ieri.. una maine.. Toate la fel.. Impure, pacatoase, imperfecte..
Sa nu te superi, mon juju, dar.. cred ca esti acromat!
Si.. sa nu plangi .. ramai acelasi.. suflet gri cu privire verde..
2 comments:
culorile sunt frumoase, dar felul in care legi tu cuvintele este mult mai frumos >:D<
Multumesc. Dar nu m-ai convins. Cuvintelor le este imposibil sa depaseasca in frumusete culorile. Indiferent de cine sunt legate :)
Post a Comment