Zambiti, va rog! Putem fi si copii!


Visez ...






Apel umanitar !

A fost odata, pe strada noastra,
Un domn amabil, lung, subtire,
cu haina de culoare-albastra
Si stearsa ca o amintire.
Avea pe cap o palarie
Ce stralucea nevoie mare
Si o purta, plin de mandrie,
Si-n zilele de sarbatoare.

Va scriu acum tot despre el,
Domunl amabil, lung , subtire
Si-ncerc ca prin acest apel
Sa-l scap de-o crancena menire:
Sa uite de tristetea lui,
De orice suparare,
Sa nu stea ca intre statui,
Orbit de incruntare.

Sa m-ajutai sa-l ajutam,
Atat va cer acuma,
Un nume demn de el sa-i dam ..
Si, incetati cu gluma!
Nu v-ar placea sa fiti ca el -
Sarmanul domn subtire -
S-ajungeti s-aveti ca model
Propira palarie!

Nu radeti, oameni buni, va rog,
Ca-mi iau lumea in cap!
Sa stii, sarmane domn subtire,
Ca nu am ce sa fac!
Vecinii mei rad infundat
Si unii isi dau coate
Sa ma ajute l-ajutat
Le este peste poate!

Trecut-au anii, rand pe rand,
Si ma gandesc si-acuma
La domnul lung, cum sat visan
Batran din-totdeauna.
Cand ies din bloc il vad tacut,
Visan pe un trotuar,
Si-mi amintesc c-am vrut s-ajut
Candva, un FELINAR ...

[ 15 octombrie 2002]

No comments: