Tu stii ca iarna tu esti marea mea!

Ma-ntorc cu pasi spasitit .. la mine! Degete planse , maini tremurande , lacrimi cazute , zambete alungate. Mi-ai furat stari, emotii, sentimente si fapte, ai furat din mine, ai rupt si ai taiat pentru a te intregi , pentru a fi, pentru a uita! Ma-ntorc azi la mine din tine, din tine, din tine.
Ai sufletul gol si ti-am lasat ca amintire povestea vietii mele. Scrisa in filoane. Ti-am incredintat-o iar tu, cel caruia ii dedic si cel care ma priveste, vei da verdictul : imi vei spune sa ma schimb, sa imi pictez ochii cu verde, sa uit de mine, sa uit de tine si sa ma afund intr-o lume goala si rece.
Dupa ce imi vei revizui povestea , va avea loc si debutul. Adaptata , imi voi pune in scena .. viata!
Iar tu imi vei fi regizor, scenarist si coleg. De asemenea, vei fi criticul care imi va desfiinta opera.

Dar pentru moment, tu doar furi! Vise , zambete, secunde, batai accelerate ale inimii! Plagiezi o viata, un vis, un ideal.

"Ma-ntorc la tine beat dupa o luna.. cu marea-n suflet si cu scoica meaaaaa "