Bond me, tie me, chain me to the wall.
Dimineata, soare, cort albastru si nisip. Nu suntem la mare . Sau suntem. Nu vad intre Nu si Da . Contrastul e minimalizat , complementarele se armonizeaza in "a fi". Deci suntem. Nu conteaza unde. Hai sa ardem , sa aruncam , la sfarsit oricum se stinge. Poate nu vedem nici diferenta intre sfarsit si inceput. Foc sau apa? E dimineata, vezi cafeaua , iar eu sarea. Daca pleci , vedem bine.
Si ce? Mi se face somn, ti se face sete . E vreo diferenta? Nimic. Vara e la fel cu iarna , verdele cu rosul , furtuna si soare. Te intrebi in ce parte bate vantul, daca sa ridicam panzele sau sa vaslim inspre mal. Razi, ce naiba, doar ne batem joc ! Matelot, nu exista diferente. Mi-au spus ca sufar de protanopie , iar ca tu suferi de deuteranopie. Aiurea , razi ma , doar stii ca glumim. De fapt, nu exista diferente, asa ca de ce le-am vedea ?
Exista corectie. Ziceau ceva de niste lentile, ca sa fim iar normali. Ei normali? De ce as vrea sa ma corectez ca sa pot sa imi degradez realitatea , sa mint si sa uit , sa accept si sa refuz, sa vad si sa creez diferente. Sa putem sa ne prefacem , sa ne transformam in lemn , bun de cruce pe un mormant vechi, iar altii sa ne traga sforile. Si ne numesc pe noi anormali. Si in plus, corectia lor ne afecteaza sentimentele. Nu vom diferentia numai culorile, ci si pe noi de eu sau tu. In plus, nu vreau sa ni se altereze perceptia albastrului.
Ce naiba, doar era o gluma!
Oh bondage, up yours!
14 comments:
niciodata vara nu e ca iarna..intotdeauna vor fi in atinteza, exista argumente si motive pentru amandoua...mai apoi..e foarte greu de ales..
stii tu la ce ma refer;)
dar daca vezi vara in acelasi fel ca iarna, datorita faptului ca vezi totul prin prisma proprie.. da, da suferi. nu e chiar daltonism, dar tot suferi de ceva.
cateodata parca e mai bine :)
nu stiu daca neaparat mai bine..iti pierzi extremele caci nu te mai schimbi cu anotimpul, ramai la fel in tine si poti pierde lucruri pe care l-eia castiga(probabil) cu "cealalata extrema".
e impropriu spus...iar tu nu ai spus decat cateodata si nimic mai mult:)
as fi scris mai multe, da rnu vad diferenta dintre scris si simtit.
oare exista daltonism voluntar? nu vezi diferente pentru ca nu vrei.
daltonism voluntar propriu-zis, nu chiar..mintea umana e in stare sa isi impuna orice atat timp cat exista vointa.am putea face o melodie"e mintea mea/fac ce vreau cu ea"(asta in spirit de gluma):D.
acesc asa numit "daltonism voluntar" ar putea fi oarecum o bariera in care sa te aperi pe tine sau pe altii, o forma de slabiciune sau de tarie, depinde de perspectiva.
inceea ce privesc diferentele dintre scris si simtit..uneori depind una de cealalta sau sunt independente. poti simtii fara sa scrii(sau sa descrii) ori poti scrie fara sa simti nimic, sa fie substanta fara esenta.
mi-au lipsit discutiile astea, ma. iti dau un hug>:D<, may i?
you may. >:D<
ce dracu, trebuie sa se poata. Uite eu de azi nu mai vad diferenta intre cafea si toamna. cine poate sa ma contrazica? O sa le vad pe ambele ca o forma energica de jazz. Danseaza frunzele sau amintirile.
Esenta e aceeasi. Eu nu inteleg treaba cu diferentele. In plus, eu nu inteleg cum e bine sau rau.
Nu-i graba.
bine si rau..sunt doar cenzuri impuse de om..sunt doar sisteme false de referinta. la baza,notiunea de bine si rau nu exista.
esenta e mreu aceeasi. formele se schimba dar esenta.. niciodata.
esti sigura ca stii cine is?:-ss
eu ti-am dat porecla asta. :|
de fapt sunt 9 lucruri bune si 10 rele.. care ar trebui sa fie universal valabile. nu ma chinui sa le vad, pentru ca in alea nu cred.
Daltonism... psihic :) e placut si doar sa-ti inchipui...
Diferentele se percep vizual.. nu e obligatoriu ca si in analiza psihica a celor exemplificate mai sus sa traseze extreme.. mintea contopeste absolut orice daca e bine antrenata.
#:-S :D, da tu mi-ai dat-o >:D< si a ramas
e natural sa nu vrei sa vezi ceea ce nu crezi..sau neaparat sa nu vezi ci sa ramai indiferenta la ele.
care sunt cele 9 bune si 10 rele?
@ rina :ma refeream la cele biblice. cum am mai zis, ma lasa rece.
fug la mare ma salveeeeez.
@ cristian : postul are o poveste in spate. e facuta doar o analogie intre o trasatura psihica, regasita la cateva persoane si o trasatura fizica a unei prietene ( boala in sine).
sunt atatea asemanari intre fizic si metafizic ..
trebuie sa inveti sa privesti in esenta lucrurile. La fel cum tu ai subliniat in articol disparitia granitelor si degenerarea unor obiecte absolut banale intr-o noua forma de manifestare a daltonismului, acelasi lucru l-as putea si eu spune despre articolul tau.
Depinde din ce punct de vedere privesti acest daltonism psihic si observ ca tu, intentionat sau nu, scoti la lumina doar partea negativa.
Cea pozitiva pare sa fie ignorata si iata cum articolul tau insusi se transforma intr-un caz de daltonism. Nu trebuie insa sa uiti ca exista si o parte pozitiva si aici iti pot oferi cel mai banal exemplu posibil(insa nu o voi face, pentru ca probabil sti despre ce e vorba). Sunt oameni care isi dedica mare parte din viata doar ca sa poata sa atinga aceasta mica forma de fericire, sa reuseasca sa invete sa ignore defectele celuilalt si sa le contopeasca cu caracterul acestora, ca astfel, sa nu mai faca diferentiere de caracter si sa reuseasca sa priveasca tot in ansamblu, sa priveasca totul ca un intreg...
hmm.. nu stiu daca ai observat dar eu nu blamez in nici un fel daltonismul psihic in acest post. chiar incercam sa conturez ca e un aspect pozitiv al caracterului. cel putin pentru mine. singurul lucru negativ in postul meu era corectia si readucerea la ceea ce unii numesc "normalitate " ( pragmatismul exagerat) .
Se pare ca tu ai inteles altceva.
Oricum, aspectele astea au conotatii pozitive sau negative pentru fiecare in parte, pentru ca pana la urma, binele si raul sunt defintite doar prin prisma subiectivismului.
Vai, bogdan, ce te luai de mine. :))
Post a Comment