"Et j'irai comme je suis
Non je ne changerai rien
A toutes mes folies
A mon feu dans mes mains
A mon amour sans pudeur
A mon amour qui se déchaîne
Et même si ça fait peur"
In unele zile suntem prea ocupati ca sa ne mai dam seama ce ne ocupa timpul. In alte zile suntem ocupati pentru ca nu vrem sa avem timp si sunt zile in care nu avem timp, nu suntem ocupati, nimic nu trece, zile in care stagnam progresand . E clar ca fiecare secunda inlocuieste o alta in loc sa o preceada sie atunci nu e vorba de zile, ci de secunde.
Secunde ce s-ar putea intinde o vesnicie. Si toate sunt declansate de cineva, in niciun caz de ceva. Traim deci vieti paralele. Una traita de noi, pentru noi si una traita tot de noi, dar de dragul altora. Pe prima nici nu ne dam seama mereu ca o traim. Poate e impropriu folosit verbul " a trai" pentru ca nu dainuim , nu perpetuam nimic. Doar existam intr-un anumit punct, pe un anumit sistem de coordonate spatio-temporale.
Prea rece, nu? Irelevant raspunsul.
In aceeasi viata nu exista determinanti temporali, calitativi sau cantitativi. Totul e un punct, totul e un tot, cu proprietati uniforme. Nimic inseamna tot , atunci inseamna tot, mereu inseamna tot, mai mult inseamna tot, mai bine inseamna tot si toti l-am idolatriza pe Ionesco si l-am imita cu mandrie si in loc de " Buna, ce faci? " am zice " Tot, tot tot?" , in loc de "Te iubesc" am spune " Tot tot" si in loc de " Dans la rue un cambrioleur m'a vole le portfeuille et le portable" am insirui termenul "tot".
Si atunci, de ce nu facem asta niciodata? Sau de ce nu suntem constienti daca facem asta vreodata? Pentru ca viata cotidiana e pentru exprimare, pentru actiuni si reactiuni, pentru idei si delcaratii, pentru istorie si preziceri.
Si atunci la ce bun cealalta viata? Cu ce te ajuta ca ceva sa-ti apartina fara sa poti dispune de el? Pentru ce avem nevoie de ceva pe care nici nu-l constientizam?
Pentru ca poti sa te simti nemuritor.Pentru ca pot sa-ti ofer nemurirea.
Non je ne changerai rien
A toutes mes folies
A mon feu dans mes mains
A mon amour sans pudeur
A mon amour qui se déchaîne
Et même si ça fait peur"
In unele zile suntem prea ocupati ca sa ne mai dam seama ce ne ocupa timpul. In alte zile suntem ocupati pentru ca nu vrem sa avem timp si sunt zile in care nu avem timp, nu suntem ocupati, nimic nu trece, zile in care stagnam progresand . E clar ca fiecare secunda inlocuieste o alta in loc sa o preceada sie atunci nu e vorba de zile, ci de secunde.
Secunde ce s-ar putea intinde o vesnicie. Si toate sunt declansate de cineva, in niciun caz de ceva. Traim deci vieti paralele. Una traita de noi, pentru noi si una traita tot de noi, dar de dragul altora. Pe prima nici nu ne dam seama mereu ca o traim. Poate e impropriu folosit verbul " a trai" pentru ca nu dainuim , nu perpetuam nimic. Doar existam intr-un anumit punct, pe un anumit sistem de coordonate spatio-temporale.
Prea rece, nu? Irelevant raspunsul.
In aceeasi viata nu exista determinanti temporali, calitativi sau cantitativi. Totul e un punct, totul e un tot, cu proprietati uniforme. Nimic inseamna tot , atunci inseamna tot, mereu inseamna tot, mai mult inseamna tot, mai bine inseamna tot si toti l-am idolatriza pe Ionesco si l-am imita cu mandrie si in loc de " Buna, ce faci? " am zice " Tot, tot tot?" , in loc de "Te iubesc" am spune " Tot tot" si in loc de " Dans la rue un cambrioleur m'a vole le portfeuille et le portable" am insirui termenul "tot".
Si atunci, de ce nu facem asta niciodata? Sau de ce nu suntem constienti daca facem asta vreodata? Pentru ca viata cotidiana e pentru exprimare, pentru actiuni si reactiuni, pentru idei si delcaratii, pentru istorie si preziceri.
Si atunci la ce bun cealalta viata? Cu ce te ajuta ca ceva sa-ti apartina fara sa poti dispune de el? Pentru ce avem nevoie de ceva pe care nici nu-l constientizam?
Pentru ca poti sa te simti nemuritor.Pentru ca pot sa-ti ofer nemurirea.
Pentru tine. Pentru voi.
"Ainsi aiment les hommes que j'aime"
Exprimarea este echipolenta cu ideea. Se intersecteza undeva, in mijloc, in esenta, chiar daca nu coincid.
[ la rue ketanou]
1 comment:
eu ma simt nemuritor :">
>:D<
Post a Comment