Intuneric? Paienjeni? Apa? Oameni? Aer? Inaltime? Deja-vu-uri? Nu conteaza asta, conteaza ca ti-e frica. Ca te sperii, ca suferi, ca esti vulnerabil, ca nu mai simti nimic, ca fugi, ca te depasesti pe tine in viteza , iar la final , la final e triumful. Exista studii care spun ca frica este generata de gena Stathmin , aflata in amigdale cu precadere, si ca poate fi tratata cu pastile continand hormonul cortizol. Nu imi plac pastilele si mi-am scos amigdalele la 5 ani, asa ca nu o sa vorbesc despre acea frica. Vorbesc de o anume frica , sa o numim voluntara. E frica pe care ti-o induci, pe care o ajuti sa te macine, pe care o amplifici cu buna-stiinta, de care mai apoi incerci sa scapi, doar pentru momentele imediat urmatoare. Avem un subconstient puternic, dar de multe ori individul e mai puternic decat subconstientul sau. Asa ca pur si simplu isi arunca in aer valori, idei, conceptii si credinte , cu un explozibil artizanal, facut in casa. Tremur, murmur, puls crescand. Ne e frica, vrem sa ne fie frica, spunem ca ne e frica, incepem sa credem ca ne e frica. Dar deocamdata suntem neutrii: nu fugim, nu luptam. Din contra, ne apropiem, analizam in detaliu, amplificam, antropomorfizam , ne implicam mai mult , ne e si mai frica , suntem deja maniaci. Avem o manie, vrem sa avem o manie, spunem ca avem o manie. Si atunci , o luam la fuga. Nu alergam nici in timp nici in spatiu, dar totusi obosim, strabatem distante imaginare . Ne oprim si vedem ca realitatea e aceeasi. Am obosit, a obosit si creierul nostru, un moment in care nu ne concentram la maxim si frica noastra poate disparea. Cu un ultim efort ne aruncam creierul in delir . Panica. Incoerenta. Panica. Avem, Vrem, Cine esti? unde sunt? Panica credem, Spunem ca panica, suntem, ah,concentreaza-te , FUGI ! Ultimul traseu ne propulseaza mai sus de viteza. Deschizi ochii si razi frenetic. In realitate , un impuls nervos iti ajunge la creier si tresari. Totul e la fel. Nimic nu e adevarat. Sau daca e , nu ai nevoie sa stii. Te-ai injectat cu adrenalina in subconstient. Dupa, viata se traieste la volum minim. |
[ Frank Zappa- Prelude To The Afternoon Of A Sexually Aroused Gas Mask review. ]
5 comments:
mi se pare great sincer...
let me guess...Fight Club helped?
imi place stilul alert al articolelor tale. propulsezi cititorul intr-un univers unde exista numai senzatii, nu perceptii (psihologia asta...) si apoi revenirea la realitate nu e dura, ca in alte scrieri de gen, ci cumva alinata de ceva... that something...
foarte dragut.
oh you bet, hun!
veve, thank youuuuuu :)
palahniuk
"bondage, up yours"
"i could fuck your breasts out"
ce scrii
mmm, muffin place :D
imi vine sa ma las de scris:)
e de bine>:D<
Post a Comment