Horse porno lit by the moon.

"Public des cabarets, méfie-toi de l'orchestre". [ boris vian]


Ai crescut intr-o anumita lumina, te-ai hranit din piele expusa si ai adormit in miros de mosc si de sampanie ieftina. Ai asteptari, ti-ai creat anumite asteptari , pentru ca esti produsul singurei vieti pe care o cunoastem.

Pana acum nu ai bagat de seama niciodata muzica. Nu ti-ai dat seama ca o mana de oameni sta rupta de vulgaritatea aerului tau, ca ramane indiferenta la catifeaua rupta de pe piei . Ca nici macar nu beau sampanie. E tarziu acum si ai ramas doar tu si ei. Nici nu te baga in seama. Tu incerci sa te gandesti , dar nu poti sa treci de sunetul stramb al pianului pe care l-ai vazut pentru prima oara.


Se apropie de tine si te intreaba cum te cheama. Esti atat de atenta la pianul ala incat probabil nu-ti dai numele adevarat. Vorbeste mult cu tine si are vocea calda si un ton ciudat. Cuvintele curg, e alta muzica, e alta limba , care se confunda cu pianul . Si acum mai e si un saxofon, o trompeta si cate o tamburina in loc de inimi. Vorbeste intruna si tot auzi alte instrumente si vezi doar pianul. Te intreaba daca crezi si tu ca Kierkegaard , il repezi ii zici ca da , il rogi sa taca, il intrebi daca poti sa-i zici Sam, Tom, Bob sau alt nume monosilabic . Incerci sa nu-l mai auzi si dansati pe melodia aia care iti spune sa-ti dai bluza jos. De unde stie Sam asta de Kierkegaard?


A doua zi dimineata esti cu 20 de ani mai batrana. La propriu. Traiesti cu el prin Knokke , ai cativa copii, Ana, Tar si alti doi , care au tot nume monosilabice. Nu prea stii cum cheama pe nimeni din jur, ei nu prea stiu cum te cheama pe tine si nu se mai aude pic de muzica. Ti-ai indeplinit toate visurile si nici macar nu-ti dai seama cand. Sunteti toti atat de fericiti incat nu aveti ce face. Stai cu Tom in bucatarie si va uitati la ceas. Sunteti atat de fericiti incat nu mai trece timpul. Singurul lucru care-l stii despre el e ca dansa pe melodia aia cu camasa. Si ca vorbea de Kierk ..a .aaaa .


Incep sa tipi ca tu nu crezi in ala de care vorbea el. El nu-si aminteste , tu tipi si mai tare , au trecut 20 de ani pana si tu ai uitat numele aluia si tu doar asta ai avut de tinut minte. Ii spui ca-l iubesti dar ca tu nu crezi ca mai depinde nimic de punctul de vedere. Ii spui ca nu stii cine e , si ca tu nu mai ai punct de vedere. Ii spui ca te duci la culcare, si ca nu mai vezi.


A doua zi dimineata, auzi pianul. Sau saxofonul. Sau, in cel mai rau caz, iti dai seama ca visai si auzi tocurile din cabaretul tau de viata.

I know i'm lewd and way overdued.