Playground Psychotics

"No, man, they're still quite like me"


Nuc la vie, better than life, mejor que la vida, mai bine decat viata.

E o metoda de resuscitare. Nu pentru toti, nu pentru cei care au nevoie. Suntem proceduri de prim ajutor, iar viata ne este infarct. Da, noi suntem cei datorita carora tipati si radeti in somn , din cauza noastra ne trezim dimineata. Amenintam astrii, zilele trec prea repede , noi trecem prea repede, voi stati, noi trecem, toate trec, suntem relativi, suntem timp, Pamantul se invarte, imprimam Pamantului viteza, zilele trec, noi trecem.

Mai repede. Inima pulseaza mai repede.

Esti pe punctul de a iti indeplini visul. Tot ce ti-ai dorit toata viata se intinde in fata ta . Iar cand intinzi mana, cand definesti inceputul, totul se termina. S-a terminat si visul in care radeai si tipai in somn, s-a terminat pentru ca a inceput .

Mai repede. Uite ce incet se traieste o viata.

Apoi te opresti si realizezi tot. Traiesti mereu , pentru ca impingi mereu timpul, inainte, inapoi . Zambesti, vrei sa traiesti mai multe vieti. Concomitent. Nu o eternitate. Ai ajunge ca zilele, prea dilatate pentru viteza. Ar trebui sa te impingi in somn ca sa poti sa tipi si sa razi , asa ca te uiti in juri , iti iei avant, te agati de timp si sari. Ai dereglat totul, ai iesit de pe o axa , nu stiu ce axa, dar exista mereu una.

Mai repede si gata. Razi , razi stii se termina totul cand incepe. Apoi se numeste mereu , adrenalina.

"Could you, could you repeat that?"

[ da. Frank Zappa ]