E ceva ce stim de la un anumit punct. E ceva ce stim, ce ne coaguleaza sangele , ne rupe sinapsele, ne solicita glandele, ne solicita, e solicitant. Si ne plictiseste, si ne relaxeaza pentru ca noi stim.
Tocmai pentru ca stim, dar mai ales pentru ca vrem, am putea face orice. Am putea fi oricine, am putea fi oricum. Pentru ca stim , noi putem. Dar niciodata nu mergem pana la capat, niciodata nu ne propunem macar un capat, pentru ca orice capat inseamna sfarsit si noi stim ca sfarsitul presupune nimic, iar nimicul e din cale-afara de plictisitor. Cel putin pentru noi.
Asa ca ocolim mereu capatul, ocolim mereu punctul in care ne spun sa ajungem, pentru ca noi facem, suntem si stim arta, iar arta nu accepta compromisuri de niciun fel. Punctele lor nu sunt niciodata la fel de atragatoare ca obiectivele noastre, si chiar si astea ajung sa ne piarda interesul cand ne aporpiem de ele. Sunt mai interesante cercurile si serpentinele. Noi stim asta.
Noi suntem privilegiati , noi stim.
Si , mult mai important, noi chiar vrem. Noi raspundem la "de ce?" -uri . Ah, atatea lucruri despre noi.
[ The knife. Urari scrise cu majuscule ]
skip to main |
skip to sidebar
jnsuisplu
jnsuisplu
- miruna.
- Bucharest, Romania
- pentasyllabe monophasee.
jnsuisplu
jnsuisplu
2 comments:
Cam ai dreptate in ceea ce spui... si cred ca fiecare dintre noi isi alege punctul pe care vrea sa-l atinga in viata ca in momentul in care se apropie de el sa isi piarda interesul(asa cum ai zis si tu) doar pentru a avea un motiv pentru a lupta, pentru a putea simti suferinta dar in acelasi timp si fericirea deplina, dragostea si ura...
da, suntem oameni.
eu aici ma refeream , mai degraba, la cei putini care considera asta un joc. si "nu-si ating obiectivele" doar pt adrenalina. vorbeam despre adrenalina si despre cei carora le place adrenalina un pic cam mult.
Post a Comment