0,311 - fara frecventa.

Mallarmean, barbian, foartian, spune-mi o poezie. Cu forta. Ia-ma de mana, si du-ma, mallarmeana, dar barbiliana si deloc foartiana pe strazi bucolice, de magnitudini catastrofice. Sa ne privim prin lentile cu dioptrii gnosice, abiotice, tarotice. Si cu tot avantul tau sa ne pregatim sa stam. Mallarmeani, barbio-barbiliani si pseudo-foartiani. Da-mi o elipsa, eclipsa pentru orice lipsa . Zi-mi ca-s orfista, trairista, hedonista . Fa-o din culpa si demonstreaza-mi ca rascolnicii nu sunt vinovati. Spune-mi truisme de sorginte lapidara, spune-mi de toate si peste poate impinge-ma dintr-un aforism in altul pana cand sange mallarmean, barbilionic si histrionic sa-mi vina-n obraji. Si cand o sa ma intrebi de ce iti vorbesc in dodii, in geometrii si in alte realitati imediate si eterogene sa cadem intr-o coma ce depaseste timpurile noastre si sa ramanem toata viata sa ne uitam la televizor la reportaje despre expozitii nunu.

Lasa-ma-n tendinta mea spre contorsionism lingvistic , manieristic si altele terminate in istic . Altele la fel de terminate ca altele pe care le stim. Lasa-ma-n voie, de bunavoie, sa ma enervez prozodic si sa aglomerez conglomerate de cuvinte aristocrate in spatiul de nimic ontic dintre noi.

Lasa-ma asa cum ma lasi cand ma lasi balta.

hai, lasa.